Apologia tristetii

Ce este tristetea? Este o suferinta amestecata cu mahnire, este o traire care determina durere fizica, care se simte in oase, in muschi, in piele, in fiecare milimetru de corp, in fiecare fir de par, pana in varful unghiilor. Tristetea este o boala a sufletului care invadeaza toata fiintza, care nu te lasa sa respiri, care iti neaga speranta in ceva mai bun, care iti intuneca viitorul. Tristetea este ceea ce lasa in urma o bucurie imensa, tristetea este dovada ca am fost fericiti, este constientizarea fericirii pierdute, este doliul pe care il purtam in noi pentru prezentul transformat irevocabil in trecut. Tristetea impiedica bucuria izvorata din speranta deoarece sufletul nostru simte ca in veci nu se va mai intalni cu o fericire asemenea celei trecute. Tristetea, ca si iubirea, este o boala a inimii, ea nu are nici o legatura cu ratiunea, cu logica.

Desi este o boala, una dintre cele mai profunde si sfasietoare, pentru tristete nu exista medicamente, singurul remediu, care de altfel le vindeca pe toate, este timpul. Insa tristetea, desi aparent vindecata, nu dispare in totalitate, fericirea apusa lasa pentru totdeauna o umbra de nesters pe taramul inimii, sufoca pentru totdeauna una din razele stralucitoare care inseamna sansa de a fi fericit. Tristetea este golul lasat de lumina care, asemenea unui astru, a stralucit de mii de ori mai puternic inainte de a se epuiza complet.

A fi trist este un drept fundamental cu care omul se naste. Tristetea este cea care in cele din urma ne ajuta sa mergem inainte, sa ne continuam drumul spre fericirile si tristetile viitoare, al caror numar il hotaraste fiecare. Tristetea la finalul careia se intrezareste speranta,speranta care in valtoarea suferintei parea definitiv infranta, deschide calea spre noi fericiri si dezamagiri. In schimb tristetea care se incheie cu dejnadejde este in fapt o tristete care nu se incheie, este o tristete fara sfarsit, este un vartej in care nuantele de negru se intensifica ingrijorator. Insa ne intrebam, cu adevarat pentru tristul etern, pentru resemnatul sinucigas, nu exista salvare? Oare una din razele inimii nu va fi aprinsa surprinzator de una din intamplarile vietii? Exista un cuantum de tristete care ne spune ca nu mai avem dreptul la fericire? Inima noastra are un numar finit de puncte luminoase sau exista o infinitate de raze latente?

Anunțuri

15 răspunsuri to “Apologia tristetii”

  1. g1b2i3 Says:

    De data asta,tristetea pe care atat de bine o descrii pe care atat de bine o cunosti,m-a cuprins in intregime.Pana acum cateva minute mai aveam cateva puncte luminoase in inima,acum nu stiu daca mi-a mai ramas vreunul.as vrea sa plang,sa strig:pleaca tristete,nu te mai vreau,m-am saturat de tine,elibereaza locul,bucuria a facut o rezervare de mult,pleaca,ai stat destul si ai distrus.Du-te invartindu-te!

  2. alex Says:

    Salut! Pot sa postez acest articol pe blog-ul meu?bineinteles cu precizarea de unde provine articolul.
    Multumesc

  3. neAnonim Says:

    Fără tristeţe nu există fericire.

  4. June Says:

    Foarte adevarat ce se scrie aici despre tristete. Asta simt acum cu o mare intensitate, fara sa pot vedea macar o unda de lumina, de speranta. Probabil ca toti cei ce sunt tristi acum, ca si mine, se intreaba cat de lung e timpul necesar sa se vindece astfel incat sa le mai ramana ceva si pentru bucurii sau macar pentru o stare de bine intr-o viata atat de scurta…Are cineva raspunsul? Sa mi-l dea si mie pentru ca tristetea sa nu se transforme in deznadejde…

  5. neAnonim Says:

    @June:
    Lasă-ţi toate grijile în mâinile Domnului.

  6. alexia Says:

    este o stare sufleteasca in declin ,toti trecem prin asta!!!

  7. miruna Says:

    nici nu am cuvinte,este realitate pura, si foarte adevarat… sunt zeci de intrebari pe care ni le punem atunci cand suntem tristi si nimeni nu ne poate da un raspuns,nici macar noi cei care simtim acest lucru,raspunsurile noastre sunt doar mangaieri…. timpul te face sa intelegi ce va fi,doar el e singurul raspuns… dar oare de ce trebuie sa ne nastem ca sa cunoastem tristetea?de ce nu putem fi mereu bucurosi? cred ca sunt prea multe intrebari… fara un raspuns concret…

  8. lucia ga Says:

    tristetea este ceva real care se gaseste chiar si in aerul care il respiri.degeaba o alungi se cuibaeste in suflet.isi infige ghiarele in tot ce faci,cauti sa o alungi si sunt scurte momente cand reusesti,revine si te convinge ca tot ce faci este in zadar.cauti sprijin la ingerelul tau,dar el te sfatuieste sa cauti singur raspunsuri la toate.dar poti?as dori sa pot dar timpul ma preseaza.totusi am sa incerc sa fac ceva ca nodul care s-a pus in gatul meu sa ma lase macar sa respir.

  9. neAnonim Says:

    @ Miruna & Lucia ga:
    Poate treceti prin ce a trecut si Iov. Cititi-l si vedeti care e raspunsul la toate

  10. adynutza Says:

    pe mom multi st tristi si supalati dar niciodata nu trb sa se piarda nadejdea.poate ca pe viitor veti regreta ca ati suferit ptr niste pers care au fact misto si care nu merita nik

  11. florrRY Says:

    sincer te patrunde la inima…poate sunt lucruri marunte dar..cu efect asupre sufletului nostru

  12. elena Says:

    foate frumos articol si eu am o tristete poofund de mare care s-a trensformat intr-o durere sfisietoare pe 18 iulie 2011 se implinesc 9 ami decind dragul meu fiu ne-a parasit pentru totdeauna

  13. Dorian Vas Says:

    pfff…

  14. ionela Says:

    pe zi ce trece simt cum tristetea masfisie tot mai mult pling toata ziua doar cind dorm ma opresc din plins iar gindu de a ma sinucide imi da tircoale sint ca un cadavru viu nu mai am suflet a murit de la atita tristeta

  15. Nicole Says:

    Sufletul meu plange tristetea iubirii neimpartasite, plange deznadejdea de a vedea omul iubit mergand inainte, nepasator si calm, atent doar la nevoile lui…El e sufletul meu…cum poate cineva sa traisca fara propriul suflet???

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: